Există trei tipuri de vene superficiale:

• telangiectazii (acele firişoare mici, roşiatice de la suprafaţa tegumentului, care au diametru foarte mic, de maxim un milimetru),
• venectaziile (firişoarele albastre, ceva mai mari, până la doi milimetri maxim) şi
• venele reticulare (cele mai mari vene dilatate, care au intre doi şi patru milimetri ca diametru şi sunt mai inchise la culoare, albastru cianotic).

Ca şi în cazul varicelor, există o frecvenţă foarte mare de apariţie a acestor afecţiuni, la ambele sexe: femeile- în proporţie de 40%, bărbaţii- 30%. Principala cauză este, ca şi în cazul bolii varicoase, moştenirea genetică, între 15 si 40%.

Există şi cauze secundare, favorizante:

• în primul rând sarcina,
• apoi supraponderea, până la diferite grade de obezitate,
• traumatismele locale şi
• tratamentele pe bază de hormoni- anticoncepţionalele.”

Există doua variante de tratament a dilaţiilor venoase superficiale:

• scleroterapia de suprafaţă, cu ajutorul laserului sau terapia laser transcutanat
• scleroterapia cu ajutorul unor substanţe (agenţi sclerozanţi) care se injectează în vene şi le obliterează. Aceasta este metoda preferată, fiind minim invazivă şi foarte sigură. Substanţa folosită este Aethoxysklerol, sau polidocanol, un detergent care denaturează proteinele din membrana celulară şi distruge lumenul venos.

Date preluate din: http://www.saptamanamedicala.ro/articole/Dilatatiile-venoase-superficiale.html

Venele perforante

La nivelul membrelor inferioare exista numeroase conexiuni intre vene, care au un rol esential si anume acela de a facilita drenajul sangelui dinspre suprafata inspre profunzime si dinspre periferie spre cord.

Venele de legatura sunt de mai multe tipuri:

• Venele anastomotice, care sunt acele vene care unesc vene de acelasi, tip adica profunde intre ele, safenele intre ele, in arc pe acelasi triunchi venos.
• Venele comunicante, mai sunt denumite si vene perforante. Acestea unesc sistemul venos superficial cu cel profund, ele per­ forand aponevroza superficiala pentru a ajunge in profunzime. Chiar cele doua safene ar putea fi considerate perforante „majore”. Venele perforante safeniene unesc venele safene cu venele profunde. Venele perforante extrasafeniene unesc reteaua venoasa extrasafeniana cu venele profunde.
• Venele perforantele directe leaga colectorul venos superficial de venele profunde, iar perforantele indirecte leaga colectorul venos superficial de venele musculare profunde.
• Venele plonjante Delater fac legatura directa intre venele tegumentului extrasafeniene cu sistemul venos profund.

La membrul inferior se constata aproximativ 150 vene perforante, dar numai cateva au importanta clinica. La nivelul piciorului, venele perforante sunt avalvulate, iar la nivelul gambei, sunt prevazute cu 2-3 valve. Venele perforante normale au valvele integre si sunt continente, adica dreneaza sangele dinspre suprafata inspre profunzime.

Venele perforante sunt considerate insuficiente sau incontinente daca dreneaza sangele dinspre profunzime inspre suprafata, deci invers circulatiei normale.

Insuficienta perforantelor este determinata de dilatarea venelor de legatura, situatie in care valvele nu se mai ating sau sunt rezultatul unei distructii directe a valvelor prin mecanismul de repermeabilizare dupa o tromboflebita acuta.

Principalele vene perforante sunt:

Grupul Cockett:

• este constant si foarte important;
• el face legatura intre arcul venos posterior al gambei (vena Leonardo) cu venele tibiale posterioare:
  
• de obicei sunt trei perforante situate la 6 cm, 13,5 cm si 18,5 cm deasupra varfului maleolei interne;
  
• uneori mai exista grupul Shermann (perforante la 24-26 cm).
  

Perforanta Boyd:

• este situata la nivelul tuberozitatii tibiei, la limita gamba genunchi;
• face legatura intre safena interna si vena tibiala posterioara.
  

Perforantele Dodd (perforantele coapsei):

• sunt situate de obicei in treimea medie sau chiar proximala a coapsei;
• leaga vena safena interna de vena femurala.
  

Perforantele hunteriene:

• sunt situate la nivelul canalului Hunter.

Perforanta Bassi:

• este situata posterior;
• ea uneste safena externa cu vena peroneala.
  

Perforanta Hach:

• este situata tot posterior;

•  uneste sistemul superficial cu vena femurala profunda.

Perforantele Linton si Kosinski:

• sunt situate in apropierea crosei venei safene externe.

Grupul punctului gastrocnemian si vena perforanta May.

Perforanta punctului solear.

Articol preluat din: https://okmedical.ro/venele-de-legatura-ale-membrelor-inferioare/